miercuri, 26 mai 2010

14. Discografie Audi Vioara Violin Love Music







01 Smoke Gets In Your Eyes 03:14
02 Release Me 04:17
03 Listen To Your Heart 04:20
04 It Must Have Been Love 04:32
05 Carrie 03:45
06 Always On My Mind 05:17
07 Be My Ways 03:06
08 Vision Of Love 03:18
09 Because I Love You 04:01
10 Form A Distance 03:25
11 Hold On 03:42
12 I Can Fly 04:32
13 Baby I Love You 03:33

13. Discografie Audio Vioara













12. Discografie Audio Vioara Mozart

Mozart - The 5 Violin Concertos 2 CD






CD info: Deutsche Grammofon Masters

Itzhak Perlman, violin
Wiener Philharmoniker. Dir. James Levine

DISC 1
1. Con No. 1 in B-flat, K. 207: I. Allegro moderato
2. Con No. 1 in B-flat, K. 207: II. Adagio
3. Con No. 1 in B-flat, K. 207: III. Presto
4. Con No. 2. in D, K. 211: I. Allegro moderato
5. Con No. 2. in D, K. 211: II. Andante
6. Con No. 2. in D, K. 211: III. Rondeau. Allegro
7. Adagio In E, K. 261
8. Rondo In C, K. 373: Allegro grazioso
9. Rondo In B-flat, K. 269 (261a): Allegro
DISC 2
1. Con No.3 in G, K. 216: I. Allegro
2. Con No.3 in G, K. 216: II. Adagio
3. Con No.3 in G, K. 216: III. Rondeau. Allegro
4. Con No. 4 in D, K. 218: I. Allegro
5. Con No. 4 in D, K. 218: II. Andante cantabile
6. Con No. 4 in D, K. 218: III. Rondeau. Andante grazioso
7. Con No. 5 in A, K. 219: I. Allegro aperto
8. Con No. 5 in A, K. 219: II. Adagio
9. Con No. 5 in A, K. 219: III. Rondeau. Tempo di Menuetto

11.Discografie Audio Vioara Essential Violin 2 CD


Essential Violin

cd 1

Song Title Artist Time
1. Concerto for Violin and Strings in E, Op.8, No.1, R.269 "La Primavera" - 1. Allegro Alan Loveday 3:12
2. Thaïs / Acte Deux - Méditation religieuse - Symphonie Nigel Kennedy 5:39
3. Violin Concerto No.2 in B minor, Op.7 - 3. La Campanella Ruggiero Ricci 4:31
4. Vocalise, Op.34, No.14 Akiko Suwanai 5:26
5. Violin Concerto No.1 in G minor, Op.26 - 2. Adagio Joshua Bell 9:25
6. Concerto for 2 Violins, Strings, and Continuo in D minor, BWV 1043 - 2. Largo ma non tanto Henryk Szeryng 6:29
7. Tzigane Joshua Bell 10:29
8. Salut d'amour, Op.12 Kyung Wha Chung 2:57
9. Scherzo-Tarantelle, Op.16 Ruggiero Ricci 4:11
10. Introduction et Rondo Capriccioso, Op.28 Joshua Bell 9:46
11. Liebesfreud Joshua Bell 3:48
12. Liebesleid Joshua Bell 3:44
13. Romance from Violin Concerto No.2 in D minor, Op.22 - 2. Romance Joshua Bell 4:56
14. The Gadfly, Op97 - 3. Youth (Romance) Alexander Kerr 3:51
cd 2

Song Title Artist Time
1. Praeludium and Allegro Joshua Bell 5:45
2. Violin Romance No.2 in F, Op.50 Arthur Grumiaux 7:51
3. Ave Maria, "Ellens Gesang III", D839 Arthur Grumiaux 4:16
4. Partita for Violin Solo No.2 in D minor, BWV 1004 - 1. Allemande Kyung Wha Chung 4:11
5. Partita for Violin Solo No.2 in D minor, BWV 1004 - 4. Giga Kyung Wha Chung 3:06
6. 24 Caprices for Violin, Op.1 - No. 13 in B flat Ruggiero Ricci 2:21
7. Violin Concerto in E minor, Op.64 - 3. Allegro non troppo - Allegro molto vivace Joshua Bell 5:57
8. Concerto for Violin and Strings in F minor, Op.8, No.4, R.297 "L'inverno" - 2. Largo Alan Loveday 2:20
9. Violin Concerto in D, Op.35 - 2. Canzonetta (Andante) Kyung Wha Chung 6:25
10. Les berceaux, Op.23, No.1 Arthur Grumiaux 2:47
11. Zigeunerweisen, Op.20 Joshua Bell 9:03
12. Adagio for Violin and Orchestra in E, K.261 Mayumi Fujikawa 7:32
13. Souvenir d'un lieu cher, Op.42 - 3. Mélodie in E flat Akiko Suwanai 3:39 $0.99
14. Symphonie espagnole in D minor, Op.21 - 5. Rondo (Allegro) Kyung Wha Chung 8:16
15. Hungarian Dance No.1 in G minor Kyung Wha Chung 3:12

10. Discografie Audi Vioara Mendelssohn- Paganini


Mendelssohn - Violin Concertos, Paganini - La Campanella (Flute Versions)



Album: Mendelssohn - Violin Concertos, Paganini - La Campanella (Flute Versions)
Artist: János Bálint (flute), Budapest Symphony Orchestra, Piergiorgio Morandi (conductor)
Genre: Classical
Year: 1991
Label: Hungaroton
Codec: Free Lossless Audio Codec
Bitrate: 611 kbps

Felix Mendelssohn-Bartholdy: Concerto for Violin and Orchestra No. 2 in E minor Op. 64
01 I. Allegro molto appassionato 12:44
02 II. Andante 07:26
03 III. Allegretto non troppo - Allegro molto vivace 06:21

Felix Mendelssohn-Bartholdy: Concerto for Violin and Orchestra No. 1 in D minor (1822)
04 I. Allegro molto[/b] 08:48
05 II. Andante 09:01
06 III. Allegro 04:37

Nicolo Paganini: Concerto for Violin and Orchestra No. 2 in B minor Op. 7 (La campanella)
07 III. Rondo 'a la clochette' (Andante) 08:35

Total Playing Time: 00:57:32
Size: 251,35 MB

9. Discografie Audio Vioara Vanessa Mae

8. Discografie Audio Vioara Joshua Bell


















01. Hungarian Dance No. 1 (Brahms)
02. Violin Concerto In G Adagio (B
03. Cantabile (Paganini)
04. Violin Concerto Andante (Barbe
05. Schon Rosmarin (Kreisler)
06. Tambourin Chinois (Kreisler)
07. Violin Concerto In D Adagio (B
08. Violin Sonata In a (Franck)
09. Violin Concerto In D (Wieniaws
10. Liebesfreud (Kreisler)
11. Liebesleid (Kreisler)
12. Violin Concerto In D Andante (
13. Meditation (Massenet)
14. Symphonie Espagnole Rondo (Lal

7. Carti Si Metode Vioara l romana





1. O.M.Agarkov, Vibrato la vioara –Mijloc de exprimare muzicala, Editura, Editura Muzicala, Bucuresti, 1956.pag.70


2. George Iarosoveci, Metoda predarii si a studiului instrumentelor de coarde, Editura Didactica si Pedagocica, Bucuresti, 1962. pag.274


3. V.Filip, Indrumari metodice privind studiul viorii, Editua Muzicala, Bucuresti, 1959.pag.33


4. I. Iampolski, Digitatia la vioara, Editura Muzicala, Bucuresti, 1964.pag.180


5. Robert Klenck, Studiul gamelor la vioara, Editura Muzicala, Bucuresti, 1964.pag.90


6. Robert Klenck, Studiul pozitiilor la vioara, Editura Muzicala, Bucuresti, 1963. pag110


7. C. Hohmann, Metoda de vioara I, Editura Moravetzm Timisoara, 1972.pag.30


8. New Holland Publishers UK, Vioara-Ghid introductiv, Editura Aquila,Oradea, 2008. pag.100

6. Metode de vioara l engleza








Suzuki Book Method

Metoda extraordinara de studiu care are si CD





Suzuki Cd





Basics by Simon Fisher





O metoda cu 300 de exercitii practice care dezvolta toate aspectele tehnice de studiu. Poate fi folosita si utilizata de incepatori si avansati, fiecare exercitiu
ofera rezultate maxime in cel mai scurt timp folosite progresiv

5. Cursuri Video De Vioara

The Heifetz Master Class, Part 1- Part 5




Unul dintre cei mai aclamati violonisti ai sec XX, JASCHA HEIFETZ ofera oportunitatea de a etala si invata remarcabilele sale abilitati unui grup de studenti la muzica a Universitatii de Sud din California. Cursurile ofera sfaturi practice de o finete pedagogica deosebita si fascinanta. Cursul cuprinde 5 parti

4. Andrea Amati







Una din grupul de 7 viori Andrea Amati, care este acum la Museul Metropolitan de Arta New York USA


A fost crreata in 1558, si este considerata cea mai veche vioara.

3. Vioara cu goarna

* Vioară cu goarnă
* Vioară cu electricitate
* Viola de braccio



Vioara cu goarnă sau Vioara Stroh este un instrument specific bihorean, dar inventată de englezul Augustus Stroh.

Vioara cu goarnă reprezintă judeţul Bihor. Cei mai mari muzicanţi de pe valea Crişului Repede sunt lăutarii: Căbuţă Gheorghe - "Stângaciu" şi Mitică Negrean, care fac parte din orchestra profesionistă „Crişana”.





Folclorul bihorean datează de foarte mulţi ani şi cel care reprezintă judeţul Bihor în turneele din străinătate şi din ţară este Ansamblul Artistic Profesionist "Crişana" al Filarmonicii de Stat Oradea, care a luat fiinţă în anul 1998 pe structura Orchestrei Crişana, orchestră profesională cu o tradiţie de peste 50 de ani.

Încă de la începuturi, orchestra a avut ca obiectiv prelucrarea cântecului popular. În prezent Ansamblul Profesionist "Crişana" este printre primele ansambluri folclorice din ţară.

Soliştii Ansamblului Profesionist Crişana sunt: Cornel Borza, Leontin Ciucur, Luminiţa Tomuţă, Viorica Bradea, Cornelia Covaciu, Voichiţa Mihoc, Felicia Costin şi "Floricile Bihorului": Florica Duma, Florica Ungur, Florica Zaha, Florica Bradu, iar instrumentiştii cei mai cunoscuţi sunt: Gheorghe Rada, Stângaciu, Mitică Negrean, Adi Miclăuş, Liviu Butiu şi Petre Frasin.

Vioara cu goarna

Nu se ştie exact dacă Vioara cu Goarnă folosită de tarafurile din Bihor este aceeaşi cu cea creată de John Matthias Augustus Stroh (1899-1949).





Dacă ne uităm mai atenţi vom observa că sunt mari diferenţele de manufactură. Vioara cu goarnă din Bihor e mult mai suplă decât cele cunoscute la Stroh. Bineînţeles că vorbim aici numai de originale căci cea din poza de mai sus e o copie nefinisată. Cei care au avut ocazia să vadă îndeaproape instrumentul bihorean pot să işi dea seama uşor de diferenţe. Din păcate nu ne sunt cunoscuţi meşteri ai Viorii cu Goarnă.



Şi încă ceva - oare nu a fost folosită Vioara cu Goarnă înainte de 1900 în Transilvania? Eu cred ca da! Bunicii mei imi povesteau că la joc în sat lăutarii veneau cu "Duba, Taragoata (taragot şi nu clarinet) şi Vioara cu Goarnă (sau cetera cum i se spune în zona Munţilor Apuseni)". Iar bunicii lor tot pe aceleaşi instrumente le-au cunoscut. Un alt nume local al instrumentului: "hidede cu tolcer" (hidede = vioara, tolcer = pâlnie)

În Europa Centrală şi de Vest Vioara cu Goarnă nu a avut succes pt că a fost pusă să facă faţă unei Stradivarius pe partiturile muzicii clasice (Mozart, Bach, Beethoven, Brahms, Haydn şi altor clasici) şi nimeni nu şi-a dat seama că acest instrument reda tonuri specifice muzicii lăutăreşti, tonuri care se disting foarte bine în paralela cu vioara consacrată. De exemplu putem lua aici o soprană cu studii de conservator(vioara consacrata) pusă să cânte muzică bisericească şi lumea se crede nu în biserică ci la operă. Deci totul se restrânge la redarea tonurilor. Interesant este de văzut că in Bihor tarafurile carora le lipseşte Vioara cu Goarnă nu dobândesc acelaşi succes între ascultători.

Interesant mai este şi faptul că dacă privim studiile europene despre răspândirea instrumentelor muzicale şi tradiţia lor observăm că Vioara cu Goarnă e semnalată numai in partea de est a Ungariei pe mai toată porţiunea graniţei cu Romania şi nu în România de unde de fapt au preluat-o tarafurile ţigăneşti.


SURSA:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Vioar%C4%83_cu_goarn%C4%83

2.Istoria Viorii

Vioara a apărut în nordul Italiei, în prima parte a secolului al XVI-lea. Cel mai probabil a fost inspirată de trei tipuri de instrumente: rebec (care exista încă din secolul al X-lea), viola da gamba şi viola da braccio. Una din primele descrieri explicite a instrumentului, inclusiv a folosirii lui, a fost în Epitome musical de Jambe de Fer într-o lucrare publicată în anul 1556, la Lyon. Deja la acea vreme vioara începea să se răspândească în Europa.



Primul instrument cu coarde şi arcus, numit "ravanastron" i se atribuie lui Ravana, regele din Cezlon, (întâlnit pe meleagurile Indiei), are o origine populară străveche (aproximativ 5000 ani i.e.n).Acest instrument rudimentar numit ravanastron se dovedeşte a fi cel mai vechi tip al instrumentelor cu coarde şi arcuş





Acest strămoş al viorii a fost răspândit în China cu denumirea de „vioară” sau „vielă chineză”. Prima perfecţionare a ravanastronului o fac arabii şi perşii numind instrumentul „kemang a Guz”, care mai târziu a pătruns în Europa în anul 570 evoluând în „rebab” (rebeb sau rebab, robab, kemants).




Rebec






Perfecţionarea şi definitivarea instrumentului are loc în Italia

In 1529 compozitorul german Martin Agricola face cea mai veche descriere cunoscuta a viorii.

Din documente reiese că cea mai veche vioară cunoscută care avea patru coarde (aşa cum au viorile moderne) a fost construită în 1555 de către Andreea Amati (Andrea Amati). Viorile care au precedat-o aveau doar trei coarde. Vioara a devenit imediat un instrument răspândit atât printre muzicanţii din stradă, cât şi printre nobili; spre exemplu în anul 1560, regele Carol IX al Franţei i-a comandat lui Amati 24 de viori. Cea mai veche vioară, care există şi în zilele noastre, a făcut parte din acest lot, fiind construită de Amati în 1564, la Cremona: Charles IX.




Prima vioară aparţine lui Bertolotti (1542-1609), după care apar celebrii lutieri din Cremona Andreea Amati, familia Guarnerius iar desăvârşirea o atinge Antonio Stradivarius (1644-1737)

In 1600 constructorul italian de viori Paolo Maggini creeaza tipul clasic de vioara. In 1625 Niccolo Amati, celebrul constructor de instrumente muzicale, definitiveaza „modelul cel mare“, care i-a adus celebritatea. Avea 29 de ani. A trait 93 de ani si a construit mai mult de 1.000 de instrumente, din care au ramas cca 650. A avut sase copii. Doi dintre ei au continuat meseria tatalui.

In 1633 calatorul italian Niccolo Barsi mentioneaza folosirea viorii la romani. Romanii au avut citeva contributii notabile in acest domeniu: in 1873 Grigore Mihai Sturza concepe violina-harpa cu cutia de rezonanta asimetrica; in 1878 s-a nascut Remus Macarie, constructor de viori; cu o vioara construita de el a cintat George Enescu; in 1931 George Enescu a cintat la Paris cu o vioara originala construita de Dimitrie Stirbulescu. In 1969 prof. Ion Delu inventeaza familiile de instrumente cu coarde si arcus numite vioda si, respectiv, violena.

Desi, oficial, vioara cu goarna a fost inventata de John Matthias Augustus Stroh (1899 – 1949), se pare ca ea a fost folosita in Bihor inainte de 1900.

In 1644 s-a nascut Antonio Stradivarius, cunoscut constructor de viori, discipol al lui Niccolo Amati. Intreaga sa activitate s-a desfasurat in orasul Cremona, din nordul Italiei. Numele sau adevarat a fost Antonio Stradivari, Stradivarius fiind varianta latineasca cu care isi inscriptiona instrumentele: „Stradivarius Cremonensis Faciebat Anno“. Istoria spune ca el dorea sa atinga perfectiunea si de aceea dedica un an intreg confectionarii unei viori.

Vioara sau violina este cel mai răspândit instrument muzical care face parte din familia instrumentelor cu coarde. Datorită timbrului cristalin, expresiv şi plin de frumuseţe, vioara este principala purtătoare a melodiei. Strălucirea şi căldura sunetului ei o aşează în fruntea instrumentelor din orchestră. Sunetele emise de vioară pot reda cele mai variate sentimente, ca: duioşie, măreţie, visare, forţă, etc.





Vioara are următoarele părţi:

1. corpul viorii (faţa sau tăbliţa; eclisele; spatele; bara de rezonanţă; popic)
2. gâtul (capul; gâtul propriu-zis; limba; prăguşul)
3. părţi independente (căluşul; coardele; cordarul; bărbia)

Arcuşul are urmatoarele părţi:

1. bagheta
2. garnitura de păr (din coadă de cal)
3. scaunul sau capra
4. dispozitiv mecanic (şurub)


Sursa:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Vioar%C4%83.
Paşcanu Alexandru,Instrumente muzicale,Editura Muzicală, Bucureşti,1980.

1.Despre Vioara


Vioara este un instrument muzical cu coarde şi arcuş. Coardele sunt acordate în cvinte perfecte şi sunt întinse peste una din feţele unei cutii de rezonanţă, vibrând atunci când arcuşul este tras peste ele sau când sunt ciupite.

Comparativ cu celelalte instrumente cu coarde şi arcuş (viola, violoncelul şi contrabasul), vioara este cel mai mic instrument şi generază sunetele cele mai înalte.

Alţi termeni populari folosiţi pentru vioară sunt: violină, scripcă, diblă, lăută sau regional ceteră.

Persoana care cântă la vioară se numeşte violonist sau lăutar. Persoana care construieşte sau repară o vioară se numeşte lutier.