3. Vioara cu goarna

* Vioară cu goarnă
* Vioară cu electricitate
* Viola de braccio



Vioara cu goarnă sau Vioara Stroh este un instrument specific bihorean, dar inventată de englezul Augustus Stroh.

Vioara cu goarnă reprezintă judeţul Bihor. Cei mai mari muzicanţi de pe valea Crişului Repede sunt lăutarii: Căbuţă Gheorghe - "Stângaciu" şi Mitică Negrean, care fac parte din orchestra profesionistă „Crişana”.





Folclorul bihorean datează de foarte mulţi ani şi cel care reprezintă judeţul Bihor în turneele din străinătate şi din ţară este Ansamblul Artistic Profesionist "Crişana" al Filarmonicii de Stat Oradea, care a luat fiinţă în anul 1998 pe structura Orchestrei Crişana, orchestră profesională cu o tradiţie de peste 50 de ani.

Încă de la începuturi, orchestra a avut ca obiectiv prelucrarea cântecului popular. În prezent Ansamblul Profesionist "Crişana" este printre primele ansambluri folclorice din ţară.

Soliştii Ansamblului Profesionist Crişana sunt: Cornel Borza, Leontin Ciucur, Luminiţa Tomuţă, Viorica Bradea, Cornelia Covaciu, Voichiţa Mihoc, Felicia Costin şi "Floricile Bihorului": Florica Duma, Florica Ungur, Florica Zaha, Florica Bradu, iar instrumentiştii cei mai cunoscuţi sunt: Gheorghe Rada, Stângaciu, Mitică Negrean, Adi Miclăuş, Liviu Butiu şi Petre Frasin.

Vioara cu goarna

Nu se ştie exact dacă Vioara cu Goarnă folosită de tarafurile din Bihor este aceeaşi cu cea creată de John Matthias Augustus Stroh (1899-1949).





Dacă ne uităm mai atenţi vom observa că sunt mari diferenţele de manufactură. Vioara cu goarnă din Bihor e mult mai suplă decât cele cunoscute la Stroh. Bineînţeles că vorbim aici numai de originale căci cea din poza de mai sus e o copie nefinisată. Cei care au avut ocazia să vadă îndeaproape instrumentul bihorean pot să işi dea seama uşor de diferenţe. Din păcate nu ne sunt cunoscuţi meşteri ai Viorii cu Goarnă.



Şi încă ceva - oare nu a fost folosită Vioara cu Goarnă înainte de 1900 în Transilvania? Eu cred ca da! Bunicii mei imi povesteau că la joc în sat lăutarii veneau cu "Duba, Taragoata (taragot şi nu clarinet) şi Vioara cu Goarnă (sau cetera cum i se spune în zona Munţilor Apuseni)". Iar bunicii lor tot pe aceleaşi instrumente le-au cunoscut. Un alt nume local al instrumentului: "hidede cu tolcer" (hidede = vioara, tolcer = pâlnie)

În Europa Centrală şi de Vest Vioara cu Goarnă nu a avut succes pt că a fost pusă să facă faţă unei Stradivarius pe partiturile muzicii clasice (Mozart, Bach, Beethoven, Brahms, Haydn şi altor clasici) şi nimeni nu şi-a dat seama că acest instrument reda tonuri specifice muzicii lăutăreşti, tonuri care se disting foarte bine în paralela cu vioara consacrată. De exemplu putem lua aici o soprană cu studii de conservator(vioara consacrata) pusă să cânte muzică bisericească şi lumea se crede nu în biserică ci la operă. Deci totul se restrânge la redarea tonurilor. Interesant este de văzut că in Bihor tarafurile carora le lipseşte Vioara cu Goarnă nu dobândesc acelaşi succes între ascultători.

Interesant mai este şi faptul că dacă privim studiile europene despre răspândirea instrumentelor muzicale şi tradiţia lor observăm că Vioara cu Goarnă e semnalată numai in partea de est a Ungariei pe mai toată porţiunea graniţei cu Romania şi nu în România de unde de fapt au preluat-o tarafurile ţigăneşti.


SURSA:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Vioar%C4%83_cu_goarn%C4%83